ME
NU

CALENDARIO / Calendario Cinquepani RO

Octombrie 2012
Octombrie Calendar 2012

1/10 Cine este cel mai mic între voi, acela este mare Lc 9,48

Este dorinţa şi preocuparea multor persoane considerate importante să fie apreciate de toţi. Isus ne învaţă calea: fii mic şi atunci Dumnezeu se va ocupa de tine; pune-te mai prejos de toţi şi atunci Dumnezeu te va privi cu atenţie. Eşti mare, când eşti considerat de Dumnezeu!

Sfânta Tereza a Pruncului Isus a parcurs această cale şi a devenit maestră a ei. Să-i cerem să ne ajute să iubim micimea.

2/10 Eu trimit un înger înaintea ta Ex 23,20

Dumnezeu Tatăl se ocupă de fiecare dintre noi cu o atenţie deosebită. Îngerul păzitor este semnul şi garantul acestei iubiri, al cărei obiect suntem. Cine este atent la această prezenţă vie şi iubitoare alături de sine, îşi dă seama uneori de semne mici sau mari care ne însoţesc. Astăzi îi mulţumim Tatălui pentru acest dar!

3/10 Tu du-te şi vesteşte împărăţia lui Dumnezeu Lc 9,60

Astfel îi răspunde Isus celui care vrea să-l urmeze. Acesta nu trebuie să aibă altă preocupare, nici chiar cea de a plăcea propriilor părinţi. Chiar şi ei au nevoie să le fie anunţată împărăţia lui Dumnezeu.

4/10 Eu vă voi da odihnă Mt 11,28

Promisiunea lui Isus este mângâietoare. El o adresează celui care, fiind ostenit şi împovărat, aleargă la el. Odihna Domnului vine în străfundul sufletului şi acţionează îndelung.

Sfântul Francisc i-a ajutat pe mulţi să se adreseze lui Isus cu încredere, aşa încât a fost numit pentru aceasta patron al Italiei. Să nu ne limităm la a-l admira, dar să căutăm şi să-l imităm în iubirea sa faţă de Domnul.

5/10 Cine vă ascultă pe voi pe mine mă ascultă Lc 10,16

Aşa îi încurajează Isus pe apostolii săi. Ei se bucură de sprijinul său constant. Şi eu sunt încurajat să ascult şi să mă supun celor pe care Isus îi trimite ca mesageri ai săi. Nu trebuie să urmez gusturile mele, dar cuvântul care îmi este dăruit de cel care îl reprezintă pe Domnul pe acest pământ.

6/10 Bucuraţi-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri Lc 10,20

Îţi mulţumesc, Doamne Isuse, pentru această siguranţă pe care ne-o dai. Tu ai văzut deja numele nostru scris în cartea lui Dumnezeu. Nu suntem uitaţi de el, ba chiar suntem în mod constant prezenţi pentru el. Nu mai este loc pentru tristeţe în inima noastră!

7/10 Ceea ce Dumnezeu a unit, omul să nu despartă Mc 10,9

Când părinţii mei s-au căsătorit, au primit în dar o cruce brodată pe mătase cu inscripţia: „Eu îţi vorbesc fără glas, nimeni nu merge în cer fără cruce”. Crucea soţilor nu este departe: ei înşişi sunt, cel puţin în momente mai mult sau mai puţin grele, cruce unul pentru celălalt. Atenţia lor trebuie să fie îndreptată spre lucrarea lui Dumnezeu şi nu spre propria satisfacţie. Lucrarea lui Dumnezeu este unirea lor, care, tocmai întrucât costă, este bogăţie preţioasă pentru fii şi pentru întreaga societate.

8/10 L-a văzut şi i s-a făcut milă de el Lc 10,33

Isus povesteşte o parabolă care place tuturor. Un samaritean pune pe planul doi propriile obligaţii, pentru a-l ajuta pe semenul său aflat în suferinţă. Câte persoane înţeleg bunătatea acestui om! Şi ce bucurie profundă îi este dată celui care se osteneşte pentru fraţi! Această osteneală este participare la compasiunea lui Dumnezeu şi de aceea lasă un sens de plinătate şi împlinire a propriei persoane. Însă tristeţea este caracteristica celui care nu se dăruieşte şi se gândeşte numai la sine.

9/10 Maria îi asculta cuvântul Lc 10,39

Ne aflăm în Betania, aproape de Ierusalim, unde Isus este pe punctul de a sosi pentru a îndeplini jertfa vieţii proprii. El, care abia i-a învăţat pe ucenici despre iubirea de aproapele, aminteşte că orice slujire trebuie să se nască din ascultarea Cuvântului său. Maria nu se lasă dusă de sora sa Marta în vârtejul lucrurilor ce trebuiesc făcute, deoarece pentru ea a-l asculta pe Isus este mai important: el trebuie să-i spună ce să facă!

10/10 Vie împărăţia ta Lc 11,2

Împărăţia ta, Doamne Isuse, este un nou sistem politic! În împărăţia ta nu sunt funcţionari, sunt numai fraţi. În împărăţia ta nu sunt partide, ci există numai o dorinţă, aceea de a duce la toţi semnele iubirii tale. În împărăţia ta nu sunt impozite, pentru că în ea fiecare se dăruieşte pe sine însuşi pentru binele tuturor. Vie împărăţia ta!

11/10 Bateţi şi vi se va deschide Lc 11,9

Isus ne îndeamnă să-i cerem Tatălui, să batem la uşa inimii sale plină de milostivire. Dar trebuie să o facem cu credinţă, fiind siguri că vom fi ascultaţi şi siguri că Tatăl ştie mai bine decât noi ce avem nevoie. Rugăciunea noastră nu va fi niciodată pierdută.

12/10 Cel drept va trăi din credinţă Gal 3,11

Sfântul Paul ne repetă acest cuvânt al profetului Habacuc. Cel drept, adică cel care e plăcut lui Dumnezeu, pentru că împlineşte voinţa sa, primeşte viaţă datorită credinţei sale. Credinţa este necesară pentru a reuşi să practicăm iubirea care ne face asemănători cu Tatăl nostru. De aceea, ne încredinţăm cu tărie lui Dumnezeu, ne supunem voinţei sale, cunoscând-o de la Isus.

13/10 Voi toţi sunteţi una în Cristos Isus Gal 3,28

Suntem botezaţi în numele lui Isus, de aceea iubirea sa ne uneşte, ne face un singur trup, face din noi toţi o singură realitate. Când credinţa ta devine vie şi iubirea ta faţă de Isus îţi schimbă inima, atunci înţelegi adevărul acestui cuvânt al apostolului.

14/10 Nimeni nu este bun decât unul singur: Dumnezeu! Mc 10,18

Cineva, adresându-se lui Isus, îl numeşte „Învăţătorule bun”. Este un compliment? Ce să facă Domnul cu complimentele? Cuvântul „bun” are o mare valoare, este un adjectiv care i se potriveşte numai lui Dumnezeu. Numindu-l „bun” pe Isus, e ca şi cum ai spune: iau orice cuvânt al tău drept cuvânt al lui Dumnezeu, vreau să ascult de tine, cum se ascultă de Dumnezeu. Când îi vorbim lui Isus, nu putem folosi cuvinte adulatoare: el ia în serios orice lucru pe care i-l spunem.

15/10 Aici este unul mai mare decât Iona Lc 11,32

Iona a fost un profet important pentru păgânii din Ninive, care au ascultat de el cu toate că el nu era expresia milei lui Dumnezeu faţă de acel popor. Isus dădea semne ale milostivirii lui Dumnezeu faţă de compatrioţii săi, dar aceştia nu-i acordau încredere: erau mai răi decât păgânii. Voi fi atent astăzi la ceea ce îmi spune Domnul.

16/10 Daţi de pomană cele din interior Lc 11,41

Pomana este o faptă plăcută lui Dumnezeu, dacă este semn de iubire. Isus îi mustră pe farizei, renumiţi pentru respectarea tuturor regulilor exterioare, că nu sunt capabili să trăiască aceeaşi iubire milostivă pe care Dumnezeu o are faţă de toţi, chiar şi faţă de păcătoşi şi faţă de cei care nu reuşesc să pună în practică toată legea. Înainte de a dărui ceva, trebuie să ne dăruim pe noi înşine!

17/10 Rodul Duhului este iubirea Gal 5,22

Când Duhul lui Dumnezeu intră în noi, ne dăm seama. În acel moment se schimbă ceva în inima noastră: devenim capabili de a iubi, de a-l iubi pe oricine, de a iubi oricum, de a iubi cu iubirea lui Dumnezeu. Sunt foarte diferite momentele în care Duhul Sfânt este în noi, de acele momente în care alte duhuri se mişcă în inima noastră!

18/10 Împărăţia lui Dumnezeu este aproape de voi Lc 10,9

Împărăţia lui Dumnezeu este aproape, atunci când este aproape regele, acela pe care Dumnezeu îl trimite pentru a-i călăuzi pe oameni pe drumul spre el, pentru a face din ei un popor, pentru a-i uni într-o singură voinţă de pace şi de comuniune.

Isuse, de când tu eşti cu noi, împărăţia lui Dumnezeu este aproape, ba chiar este în mijlocul nostru!

19/10 Voi sunteţi mai de preţ decât toate vrăbiile Lc 12,7

Îţi mulţumesc, Doamne Isuse, pentru aceste cuvinte care ne asigură. În ochii Tatălui tău fiecare dintre noi are o valoare enormă: pentru noi el a angajat iubirea sa, pentru noi te-a trimis şi pentru noi tu ai suferit şi ai murit.

Valorăm într-adevăr mai mult decât vrăbiile!

20/10 Nu fiţi îngrijoraţi ce veţi vorbi Lc 12,11

E un sfat bun. Putem rămâne mereu în pace, iar pacea este cea mai bună pregătire pentru a întâlni o persoană. Ştiam că un prieten voia să mă vadă, pentru a mă mustra. Îmi venea mereu ispita să pregătesc apărarea mea, dar apoi m-am gândit: cea mai bună apărare este cuvântul lui Isus, iar el nu vrea să mă pregătesc. Acea întâlnire a fost într-adevăr binecuvântată de Domnul.

21/10 Cel care vrea să fie primul între voi să fie sclavul tuturor Mc 10,45

Primul este acela care este mai plin de iubirea lui Dumnezeu. Iar Dumnezeu găseşte loc pentru a revărsa iubirea sa în cel care iubeşte pe semenul său, în cel care face orice pentru a iubi, în cel care nu se preocupă de sine însuşi. Toţi se adresează cu plăcere celui care este gata să slujească: el este cu adevărat primul.

22/10 Şi cele adunate ale cui vor fi? Lc 12,20

Cine moare pe neaşteptate, cu atât mai mult dacă este bogat, lasă multe probleme rudelor. Iar el nu are nici un avantaj de pe urma proprietăţilor sale. Se merită să adunăm bani şi bogăţii? Nu ar fi mai avantajos pentru sine şi pentru persoanele iubite să lase un exemplu de generozitate, de dezlipire de lucruri, de atenţie faţă de săraci şi iniţiativele de caritate materială şi spirituală?

23/10 El este pacea noastră Ef 2,14

Sfântul Paul ne vorbeşte despre Isus. Este plin de dragoste faţă de el, de aceea nu încetează niciodată de a găsi ocazii pentru a-l face cunoscut. Cine îl iubeşte pe Isus, nu mai vede pe nimeni ca duşman, şi de aceea putem spune că Isus este pacea, chiar şi pacea între popoare. Pacea stipulată de guverne şi guvernanţi durează puţin. Nu există adevărată pace nici între persoane, nici între familii şi nici între etnii şi popoare, până nu soseşte Isus în inimi.

24/10 Deci şi voi fiţi gata Lc 12,40

Suntem gata, Isuse, pentru orice lucru s-ar putea întâmpla. Siguranţa nu poate veni de la oameni, nici nu poate fi stabilă în această lume. În orice moment, într-adevăr, se poate întâmpla ceva care dă peste cap programele noastre, care ne face să suferim, care ne face să ne temem de apropierea morţii. Rămânem uniţi cu tine, singurul care ne poate reface aici pe pământ şi singurul care ne poate primi în lumea cu totul nouă, unde suntem aşteptaţi pentru totdeauna.

25/10 Trebuie să primesc un botez Lc 12,50

Isuse, eşti în aşteptarea marelui ceas care va schimba viaţa ta: este momentul trecerii tale din această lume la Tatăl; îl aştepţi cu multă nerăbdare, pentru că va fi ceasul mântuirii noastre. „Botezul” tău înseamnă a muri dându-te pe tine însuţi din iubire, pentru ca apoi să te ridici şi să ne dai şi nouă plinătatea iubirii.

26/10 Un singur Dumnezeu, Tată al tuturor Ef 4,6

Că există un singur Dumnezeu, pare clar, aşa încât până şi păgânii o cred. Dar că Dumnezeu este Tată, credem numai noi, cei care l-am ascultat, iubit şi primit pe Isus. Că Dumnezeu este Tată care îi iubeşte pe toţi, chiar şi pe cei care urmează alte religii, este şi mai greu de înţeles: cine nu este creştin, nu acceptă aceasta. Noi ştim că Isus a murit şi pentru ei şi că, dacă vor fi mântuiţi, aceasta se va întâmpla graţie lui Isus, Fiul acelui Dumnezeu pe care îl numim Tată!

27/10 A venit să caute rod în el şi nu a găsit Lc 13,6

Smochinul este un simbol. De la el se aşteaptă, la timpul său, fructe dulci şi hrănitoare. Este poporul lui Dumnezeu care trebuie să dea lumii ceea ce o poate susţine şi hrăni. Este Biserica care oferă răspunsuri celui care caută un sens pentru propria viaţă, ajutor celui care caută alinare în propriile suferinţe, lumină celui care caută adevărul, după ce a fost de atâtea ori înşelat. Dacă noi, membri ai Bisericii, vom fi uniţi cu Isus, vom aduce multe roade!

28/10 Isus s-a oprit şi a zis: „Chemaţi-l” Mc 10,49

Un cerşetor! Isus îl cheamă nu pentru că e orb şi fără bani, dar pentru că are credinţă, o credinţă care trebuie să fie exemplu şi poate chiar reproş, pentru ucenicii săi. Ei se tem să meargă pe urmele lui, în timp ce orbul, vindecat, îl urmează cu hotărâre şi cu bucurie pe Domnul, chiar dacă e în drum spre Ierusalim, unde îl va aştepta moartea!

29/10 Fiţi binevoitori Ef 4,32

Şi Isus dăduse această poruncă ucenicilor săi, adăugând: „precum Tatăl vostru”. Milostivirea este caracteristica adevăratului Dumnezeu, a unicului Dumnezeu, a acelui Dumnezeu care îi iubeşte pe oameni. Cine vrea să-i placă lui Dumnezeu, să-l facă cunoscut, să aibă parte de lumina sa, trebuie să arate milostivire. Cine nu dă dovadă de milostivire, este departe de Dumnezeu, chiar dacă ar fi convins că are o sută de motive.

30/10 Se poate asemăna cu un grăunte de muştar Lc 13,19

„Împărăţia lui Dumnezeu este asemănătoare cu...”. O caracteristică a acelui grăunte este de a fi practic invizibil. Este atât de mic, încât pentru a-l vedea este necesară lentila! Împărăţia lui Dumnezeu o vezi doar dacă vrei să o vezi cu adevărat; ea nu se impune, nici pentru a te obliga să o acepţi, nici pentru a-ţi trezi teamă. Dacă o primeşti, transformă viaţa ta făcând-o să devină binecuvântare pentru mulţi.

31/10 Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta Ef 6,2

Îţi mulţumesc, Părinte, pentru această indicaţie a înţelepciunii tale! Tatăl şi mama fac parte din viaţa noastră, încă de la început. Ei sunt instrumentul de care tu te-ai slujit pentru a ne da viaţa şi, pentru mulţi dintre noi, şi cunoaşterea despre tine. A-i cinsti înseamnă a trăi după învăţăturile tale şi înţelepciunea ta. Cine trăieşte în lumina ta, îi cinsteşte într-adevăr pe proprii părinţi!

In primo piano