ME
NU

CALENDARIO / Calendario Cinquepani RO

01 set 2021
SEPTEMBRIE Calendar 2021

SEPTEMBRIE 2021

1/9

„Ridicându‑se îndată, ea îi servea”. (Lc 4,39)

Isus poruncise febrei și aceasta o lăsase pe femeie: era soacra lui Petru. Isus o vindecase... Și ce vindecare! Ea se ridicase în picioare, ca și cum ar fi înviat: Isus și‑a comunicat propria viață, o viață de iubire, care găsește bucurie în a se dărui pe sine, în slujirea fraților.

Isuse, vindecă‑ne și de egoismul nostru!

 

2/9

„Înaintează în larg și aruncați‑vă năvoadele”. (Lc 5,4)

A înainta în larg înseamnă să abandonezi țărmul și să te lași purtat de valuri. Astăzi, Isus îmi cere să nu mă agăț de siguranțele mele fragile, ci să mă încredințez cuvântului său și să fac ceea ce îmi arată. Dacă, la fel ca Simon, voi avea încredere în el, nu voi fi dezamăgit. Dimpotrivă! Voi avea bucuria de a colabora în împărăția sa.

 

3/9

„Prin el au fost create toate în ceruri și pe pământ”. (Col 1,16)

Citește astăzi integral fragmentul din Scrisoarea către Coloseni propus de liturgie! În ea sfântul Paul, apostolul cucerit de Cel Înviat, ni‑l prezintă pe Isus însuși, așa cum Duhul Sfânt îi dă să‑l cunoască. De asemenea, vom învăța, măcar puțin acea iubire, acea minune, acea credință, acea adorație, acea recunoștință pe care fiecare îndrăgostit de Isus o poartă în inima sa.

 

4/9

„Odinioară erați străini și dușmani”. (Col 1,21)

Sfântul Paul le reamintește creștinilor din Colose că, înainte de a‑l cunoaște pe Isus, ei trăiau ca păgâni, sclavi ai patimilor văzându‑l pe Dumnezeu ca dușman. Într‑o anumită măsură, fiecare dintre noi are experiența unui moment ca acesta, răscumpărat de iubirea milostivă a Tatălui, prin sângele lui Isus: nu o vom uita și vom trăi într‑o bucurie recunoscătoare!

 

5/9

„El le‑a poruncit să nu spună nimănui”. (Mc 7,36)

Isus tocmai vindecase un surdomut și toată lumea a rămas mirată. Dar nu vrea publicitate. Se pare că vorbește și pentru noi, atât de înfometați de fapte extraordinare! El știe că nu din acestea ne vine puterea să-l iubim și să-l urmărim pe calea crucii, așa încât să ne bucurăm deja de binecuvântarea sa aici, pe pământ. Și repetă că ni se va face acest dar datorită ascultării iubitoare și supunerii cuvântului său.

 

6/9

„Cărturarii însă și fariseii îl urmăreau”. (Lc 6,7)

Se uitau la Isus cu degetul arătător îndreptat spre el, mai degrabă decât cu inima deschisă; în ei nu exista nici cea mai mică compasiune față de acel bolnav, ci doar resentimente față de Isus. Cum putea să se reveleze ochilor lor întunecați misterul ascuns de secole, Isus – manifestarea Tatălui și mântuirea fiecărui om?

Isuse, îmi țin privirea fixată asupra ta, pentru a contempla fața iubitoare a lui Dumnezeu!

 

7/9

„Toată mulțimea căuta să‑l atingă”. (Lc 6,19)

A ieșit o carte interesantă: o colecție de vindecări care au avut loc într‑o parohie normală, în timpul celebrării Sfintei Euharistii. M‑a făcut să mă gândesc: trăiesc de ceva timp ca misionar în străinătate, și spitalele din țara în care stau mă înspăimântă. Timp de mulți ani nu am avut niciodată nevoie de ele... Cred că îți datorez, dragă Isuse, harul de a te putea primi în fiecare zi în Sfânta Euharistie. Îți mulțumesc!

 

8/9

„Îi vei pune numele Isus”. (Mt 1,21)

Maria s‑a născut pentru a fi mama lui Isus. Nimeni nu a pronunțat numele lui Isus cu mai multă iubire decât ea și Iosif.

Ea s‑a născut pentru a fi și mama noastră: va fi fericită dacă, învățând de la ea, ne vom asemăna cu fiul ei, Isus!

 

9/9

„Nu judecați și nu veți fi judecați”. (Lc 6,37)

A fi umili și milostivi este cu adevărat calea păcii. În schimb, sunt adesea atât de nechibzuit în a mă pierde în raționamente și judecăți, care distrug pacea din jurul meu și din interiorul meu!

Lecturile de astăzi sunt un dar prețios pe care Tatăl mi‑l oferă pentru a mă ajuta să mă asemăn cu el. Le voi reciti și în timpul zilei, voi încerca să le păstrez în inima și în mintea mea. Voi avea doar pace și bucurie.

 

10/9

„Orice discipol instruit va fi la fel ca învățătorul său”. (Lc 6,40)

A ști să vorbesc ca tine, a ști să arăt ca tine, a ști să iert ca tine, a ști să‑l ador pe Tatăl ca tine ... Este visul meu, Isuse, iar tu vrei și poți să‑l realizezi. Mă voi lăsa pregătit de tine, în sfânta Biserică a ta: cu răbdare, cu sârguință, cu smerenie, cu statornicie.

Vino, Duhule Sfinte!

 

11/9

„Oricine vine la mine... a pus temelia pe stâncă”. (Lc 6,48)

Adesea, când o persoană iubită moare sau ceva ne răvășește viața, oarecum suntem treziți și ajutați să ne dăm seama că totul din această lume trece. Ce a mai rămas atunci? Acela care are cuvintele vieții veșnice, acela care ne conduce spre viața veșnică, acela care este el însuși viața veșnică.

Isuse, vin la tine să te ascult și să mă supun ție: nimic nu se va prăbuși din ceea ce construiesc cu tine!

 

12/9

„Dacă cineva vrea să vină după mine, să renunțe la sine, să‑și ia crucea”. (Mc 8,34)

A‑l urma pe Isus înseamnă a merge pe drumul său, iar drumul său este acela al Fiului lui Dumnezeu, al acelui Dumnezeu care este iubire. A‑l urma pe Isus înseamnă a purta această iubire, a ne dărui cu el 

zi de zi, chiar și în necazurile vieții. A‑l urma pe Isus înseamnă a experimenta victoria crucii pe care o sărbătorim în fiecare duminică. Aleluia!

 

13/9

„Nici în Israel nu am găsit așa o credință”. (Lc 7,9)

Era un centurion păgân; se adresase lui Isus cu umilință și respect profund. Considera cuvântul său ca fiind cuvânt divin, creator.

Nu voi fi surprins de credința și iubirea oamenilor care sunt mai săraci decât mine în ceea ce privește formarea religioasă. Voi mulțumi Tatălui pentru darurile sale gratuite și voi sta cu umilință înaintea lui și a tuturor oamenilor.

 

14/9

„După cum Moise a înălțat șarpele în pustiu, tot așa trebuie să fie înălțat Fiul Omului”. (In 3,14)

Tată, te ador, îți cer iertare și harul pentru a te putea iubi! L‑ai dat pe Fiul tău, unicul, cel pe care îl iubești mai mult decât pe tine însuți! Ai lăsat să fie țintuit în cuie pe cruce și să moară, între chinurile sufletului și trupului, pentru a‑mi da viața veșnică, mie, un păcătos.

Isuse, pe cruce pentru mine, pentru noi toți: te ador, îți cer iertare și harul pentru a te putea iubi!

 

15/9

„Acesta este pus... ca să se dezvăluie gândurile din multe inimi”. (Lc 2,35)

Îl poți urma pe Isus numai dacă îl iubești cu adevărat. Cu el, compromisurile și măsurile pe jumătate mai devreme sau mai târziu ies la iveală și se prăbușesc la poalele crucii.

Maria nu s‑a prăbușit. La poalele crucii a fost dezvăluit adevărul da‑ului său unit cu cel al Fiului său, Isus, un da până la moarte, ba chiar până la înviere, un da etern.

 

16/9

„Credința ta te‑a mântuit”. (Lc 7,50)

Acea sărmană păcătoasă primise darul Tatălui, Dumnezeul iubirii, al bunătății, al milostivirii: ea primise credința. De fapt, ea se apropiase de Isus ca de cel care o poate salva. De asemenea, ne bucurăm de darul Tatălui ceresc când, în cea mai mică nevoie, cât și în cea mai mare, mergem la Isus cu încredere.

 

17/9

„Rădăcina tuturor relelor este iubirea de bani”. (1Tim 6,10)

Sfântul Paul reia deci afirmația lui Isus: „Nu poți sluji lui Dumnezeu și banilor”.

Vino tu, Duhule Sfinte! Tu însuți fii inima Bisericii: inimă săracă, bogată doar în iubirea lui Isus; inima care se mulțumește cu puțin, pentru a putea fi atentă la cel care suferă, știind să‑l mângâie; inima eliberată de conducătorul acestei lumi, pentru a da lumii viața veșnică.

 

18/9

„Semănătorul a ieșit să‑și semene sămânța”. (Lc 8,5)

Nu știu ce semințe, ce cuvinte vor cădea pe pământul zilei mele astăzi. Poate: nu judecați, iertați, pune‑te pe ultimul loc, nu te teme, rugați‑vă fără odihnă, fericiți făcătorii de pace, priviți crinii câmpului ... și multe altele.

Îl rog pe Duhul Sfânt să mă ajute să nu calc în picioare aceste semințe, ci să trăiesc aceste cuvinte care vor da roade de viață și pace pentru mine și pentru mulți.

 

19/9

„După ce îl vor ucide, a treia zi va învia”. (Mc 9,31)

Isuse, aceste cuvinte dezvăluie inima misiunii tale: să mori și să învii! Este calea prin care a trecut iubirea Tatălui pentru noi. Tu ai primit‑o cu iubirea unui Fiu. De asemenea, vreau să‑mi primesc crucile zilnice, vreau să mor și să învii cu tine, sigur fiind că Tatăl continuă să binecuvânteze și să facă rodnic acest mod misterios, al întunericului și al luminii.

 

20/9

„Nimeni, după ce a aprins o candelă, nu o ascunde, ci o pune pe candelabru”. (Lc 8,16)

Când eram departe de credință, cufundat în întunericul lumii, am întâlnit pe unii dintre ucenicii tăi: privirea lor, pacea lor, actele lor de iubire dezinteresată au rostit mai mult decât o mie de cuvinte inimii mele triste. Ei n-au observat, dar i-ai făcut lumină și căldură pentru mine.

Unii dintre ei, acum, sunt deja lângă tine, în ceruri, dar încă mi‑i amintesc foarte bine: îi iubesc, trăiesc cu ei. Îți mulțumesc, Isuse, pentru sfinții tăi!

 

21/9

„Urmează‑mă!” (Mt 9,9)

„Urmează‑mă”: este invitația lui Isus care i‑a schimbat viața lui Matei. Este cuvântul care i‑a atins inima și l‑a făcut să decidă fără ezitare să lase totul și să meargă la școala acelui Învățător atât de diferit.

Milostivirea și încrederea lui Isus l‑au atins profund, făcându‑l disponibil să colaboreze cu Învățătorul și Mântuitorul său.

Sfinte Matei, vestitor al lui Isus prin cuvinte, scrieri și mai ales cu viața ta, mijlocește pentru fidelitatea Bisericii!

 

22/9

„I‑a trimis să predice împărăția lui Dumnezeu”. (Lc 9,2‑3)

Tu, Isuse, ești cel care alegi și formezi vestitorii Evangheliei tale pentru a construi împărăția Tatălui. Lor să le dea pe Duhul Sfânt, ca să vestească iubirea sa și să le dea și semne prin vindecări, cum făceai și tu. Îți mulțumim, Tată bun și sfânt, pentru că tu continui să trimiți lucrători sfinți pe acest pământ sărman.

 

23/9

„Semănați mult, dar răsare puțin”. (Ag 1,6)

Profetul Aggeu adresează poporului întors din exil cuvântul lui Dumnezeu: un cuvânt care, amintind erorile care duc la ruină, luminează; cuvânt care indică noi căi de viață și de mântuire; cuvânt care dă putere și bucurie pentru a construi o lume de pace și fraternitate. Este cuvântul celui care ne‑a creat din iubire! Vreau să îl ascult și eu.

 

24/9

„Dar voi cine spuneți că sunt?” (Lc 9,20)

Aproape că aud glasul tău, Isuse: „Pentru tine, cine sunt eu?” Ne simțim deosebit de iubiți: ne‑ai ales, unul câte unul, dintre mulți mult mai frumoși, mai pricepuți, mai buni decât noi. Mulțumim! Știm că tu ești Mântuitorul nostru, în care putem avea întotdeauna încredere! Îți mulțumim, te adorăm și ne oferim ție, cu bucurie!

 

25/9

„Fiul Omului are să fie dat în mâinile oamenilor”. (Lc 9,44)

Isus le spune ucenicilor săi să aibă aceste cuvinte în minte, adică faptul că el urma să fie dat pe mâinile oamenilor. Și el o spune tocmai atunci când „toți se mirau pentru toate câte le făcea”. Isus știa că va trece prin cruce și, din iubire, a acceptat‑o. În același mod, el nu dorește ca oamenii săi să caute alte căi care doar înșală și dezamăgesc.

 

26/9

„Oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu...” (Mc 9,41)

„... pentru că sunteți ai lui Cristos, adevăr vă spun, nu-și va pierde răsplata”. Isuse, îți mulțumesc pentru acest cuvânt! Îmi dă posibilitatea să pot primi cu bucurie chiar cel mai mic semn de iubire de la aceia care, deși nu sunt membri ai sfintei tale Biserici, mi‑l oferă pentru că sunt al tău.

Bucuria este însoțită de dorința și angajamentul de a fi cu adevărat al tău.

 

27/9

„Cine primește acest copil în numele meu, pe mine mă primește”. (Lc 9,48)

Ucenicii lui Isus discutau despre cine era cel mai mare dintre ei. Și Isus intervine, cu răbdare, și continuă să intervină și să dea lumină ucenicilor săi de astăzi: este mare numai acela care îl primește pe el în inimă. Și el îi iubește și se ascunde în toți cei mici și în tot ceea ce este mic.

 

28/9

„Vrem să mergem împreună cu voi, căci am auzit că Dumnezeu este cu voi!” (Zah 8,23)

Noi, Biserica lui Isus, noul Israel, suntem purtătorii unui dar și ai unei responsabilități deosebite: Domnul ne încredințează prezența sa! El o leagă de iubirea noastră reciprocă, de unitatea noastră. Oricât ar costa, vrem să ne angajăm în acest sens: vom fi un instrument de cunoaștere a adevăratului Dumnezeu, binecuvântare pentru mulți.

 

29/9

„Veți vedea îngerii lui Dumnezeu urcând și coborând deasupra Fiului Omului”. (In 1,51)

Isus este în centrul intervențiilor îngerilor și, mai presus de toate, în centrul adorației lor. Ei sunt în slujba oamenilor pentru a ne ajuta să trăim sub acel cer deschis de Fiul lui Dumnezeu care a devenit Fiu al omului.

Îți mulțumesc, Tată, pentru că îmi dăruiești aceste ajutoare puternice, pentru ca Isus să fie și centrul vieții mele, așa cum a fost și pentru Natanael!

 

30/9

„Secerișul este mare însă, lucrătorii sunt puțini”. (Lc 10,2)

Isuse, repeți și astăzi aceste cuvinte. Tu vezi că este mare nevoie de persoane care să colaboreze cu tine, pentru a duce oamenilor, iubiți de Tatăl, viață. Vor fi oameni care poartă în ei Duhul tău, Duhul iubirii, al înțelepciunii, al păcii. De asemenea, astăzi cerem Tatălui darul pentru acești lucrători, înfrumusețând rugăciunea noastră cu o ascultare mai hotărâtă față de cuvântul tău.

In primo piano